42% dintre români spun că, uneori, lucrurile sunt lăsate la vedere în speranța că altcineva se va ocupa de ele. Studiul global IKEA „Store & Organise Report 2026: Finding Meaning in the Mess”, realizat pe mai mult de 31.000 de persoane din 31 de piețe, arată că dezordinea nu ține doar de spațiu: poate deveni o sursă de tensiune, poate influența starea de spirit și chiar felul în care ne petrecem timpul acasă.

Uneori, dezordinea nu este întâmplătoare. Este o formă de negociere. Sau, mai simplu spus, un „protest tăcut”: cineva lasă lucrurile acolo unde sunt, așteptând ca altcineva să facă următorul pas. În România, 42% dintre respondenți spun că au întâlnit acest comportament în propria gospodărie, comparativ cu 38% la nivel global.

Casa organizată nu înseamnă neapărat o casă fără dezordine

Pentru 80% dintre români, există cel puțin o zonă a locuinței pe care le este greu să o păstreze în ordine. Cele mai dificile par să fie tocmai spațiile în care lucrurile dispar din vedere: dulapurile pentru haine și dulapurile sau sertarele din bucătărie, menționate fiecare de 30% dintre respondenți. Frigiderul urmează, cu 20%.

În schimb, zonele aflate la vedere par să fie mai ușor de gestionat: blaturile din bucătărie sunt indicate de 17% dintre respondenți, iar livingul de 10%.

Chiar și așa, românii tind să își considere locuințele mai organizate decât media globală. 62% spun că locuința lor este organizată sau fără dezordine, față de 54% la nivel global.

Când sertarele devin subiect de discuție

Dezordinea nu rămâne întotdeauna doar o problemă de organizare. În unele case, ajunge să fie și un subiect de conversație — sau de ceartă.

În România, 45% dintre respondenți spun că dezordinea din dulapurile și sertarele din bucătărie poate genera discuții în contradictoriu, față de 35% la nivel global. În cazul dulapurilor pentru haine, procentul ajunge la 42%, comparativ cu 31% la nivel global.

Iar când vine vorba despre cupluri, 26% dintre români spun că dezordinea din dulapul pentru haine poate genera discuții între parteneri, față de 18% la nivel global.

Cutiile de carton au o a doua viață

Când spațiul nu este suficient sau când lucrurile nu au un loc clar, soluția nu este întotdeauna una dedicată depozitării. Românii improvizează.

Cutiile de ambalaj sunt cea mai folosită soluție, menționată de 48% dintre respondenți. Urmează sacoșele sau pungile de cumpărături, cu 31%, și valizele, cu 30%.

În același timp, organizarea casei este influențată și de lucrurile pe care nu vrem să le aruncăm. 82% dintre români spun că păstrează obiecte doar pentru valoarea lor sentimentală, chiar dacă le folosesc rar sau le țin ascunse.

Pentru unii, renunțarea la obiecte poate fi și o chestiune de familie: 24% spun că ezită să renunțe la obiectele moștenite de teamă că un membru al familiei s-ar putea supăra.

Iar felul în care facem ordine poate fi, la rândul său, moștenit. 18% dintre români spun că își organizează locuința exact așa cum o făceau părinții lor, față de 12% la nivel global.

Ordinea de dinaintea musafirilor

Când urmează să vină musafiri, apare o strategie familiară pentru mulți: dacă nu poate fi făcută ordine peste tot, măcar să nu se vadă.

24% dintre români spun că mută dezordinea dintr-o cameră în alta înainte de sosirea invitaților, iar 21% ascund lucrurile astfel încât vizitatorii să nu le vadă.

Pentru unii, presiunea de a avea casa pusă la punct poate merge chiar mai departe. 15% spun că, în ultimul an, au anulat planuri în afara casei pentru că li s-a părut că locuința era prea dezordonată și au preferat să facă mai întâi ordine.

Când nu găsești lucrul de care ai nevoie

Dezordinea poate consuma și timp, și răbdare. 46% dintre români spun că faptul că nu găsesc un anumit obiect le afectează, într-o anumită măsură, starea de spirit. Pentru 11%, efectul este atât de puternic încât le poate strica întreaga zi.

În același timp, românii nu par să caute neapărat o casă minimalistă. 54% preferă un spațiu în care mobilierul și obiectele personale dau personalitate locuinței și creează o atmosferă primitoare, în timp ce 26% preferă o abordare mai minimalistă.

10 lucruri pe care studiul le spune despre casele din România

• Protestul tăcut: 42% spun că cineva lasă lucrurile la vedere pentru ca altcineva să se ocupe de ele, față de 38% la nivel global.
• Mai organizați decât media globală: 62% își descriu locuința ca fiind organizată sau fără dezordine, față de 54% la nivel global.
• Dezordinea se ascunde în dulapuri: dulapurile pentru haine și dulapurile/sertarele din bucătărie sunt cele mai greu de menținut în ordine, fiecare fiind menționată de 30% dintre respondenți.
• Bucătăria poate deveni teren de negociere: 45% spun că dezordinea din dulapurile și sertarele de bucătărie poate genera discuții în contradictoriu, față de 35% la nivel global.
• Și dulapul de haine poate deveni subiect de ceartă: 42% spun că dezordinea din acesta poate genera discuții în contradictoriu, față de 31% la nivel global. În cazul partenerilor de cuplu, procentul este de 26%, față de 18%.
• Obiceiurile se transmit: 18% își organizează locuința exact așa cum o făceau părinții lor, față de 12% la nivel global.
• Improvizația funcționează: 48% folosesc cutii de ambalaj, 31% sacoșe sau pungi de cumpărături și 30% valize pentru depozitare.
• Strategia mutării: 24% mută dezordinea dintr-o cameră în alta înainte de sosirea invitaților, iar 21% o ascund.
• Uneori, ordinea bate ieșitul din casă: 15% au anulat planuri în afara casei pentru că au considerat locuința prea dezordonată.
• Un obiect pierdut poate strica ziua: 46% spun că faptul că nu găsesc un obiect le influențează starea de spirit, iar pentru 11% poate strica întreaga zi.

Mai puțină presiune pentru o casă „perfectă”

Rezultatele studiului conturează o imagine mai nuanțată a modului în care oamenii își organizează locuințele. O casă ordonată nu este neapărat una în care fiecare obiect își găsește permanent locul și nici una în care lucrurile personale dispar din peisaj. Pentru mulți, este mai degrabă un spațiu care trebuie să țină pasul cu viața de zi cu zi.

În acest context, soluțiile de depozitare pot avea un rol practic: să facă lucrurile mai ușor de găsit, să folosească mai bine spațiul disponibil și să reducă din micile frustrări care apar atunci când ordinea devine o sarcină în sine.

În România, IKEA a redus începând cu 1 septembrie prețurile pentru peste 1.200 de produse, în medie cu 20%. Printre acestea se află și produse din game precum BESTÅ, KIVIK, KALLAX, VALEVÅG, DRÖNA și IKEA 365+. Până la 31 decembrie 2026, o selecție suplimentară de produse este disponibilă la prețuri mai mici exclusiv în magazinele IKEA.

Despre IKEA Store & Organise Report 2026

„Finding Meaning in the Mess” se bazează pe un sondaj realizat de YouGov în aprilie 2026, pe baza răspunsurilor a 31.488 de persoane din 31 de piețe. În România, cercetarea a inclus 1.002 persoane cu vârsta de 18 ani și peste, într-un eșantion reprezentativ la nivel național, ponderat în funcție de gen, vârstă și distribuție geografică.

Studiul analizează modul în care depozitarea și organizarea influențează relațiile, timpul, identitatea și starea de bine acasă.